Guvernul lui Luca Niculescu a primit marți votul de încredere al Parlamentului, punând capăt celei mai lungi crize politice traversate de România după 1989. Cabinetul a depășit pragul de 233 de voturi necesare pentru învestire.
UPDATE Luca Niculescu a făcut primele declarații în calitate de premier. Acesta a ținut să le mulțumească partidelor pentru vot și a punctat că este un moment important pentru România, după aproape șase luni de criză.
Luca Niculescu, primul mesaj ca premier: „Cu emoție și responsabilitate am primit acest vot. Este un moment important pentru România, ieșim din aproape șase luni de criză, ne punem imediat pe treabă”
Guvernul Luca Niculescu a trecut la vot, anunță România TV. Numărătorile paralele ale partidelor susțin că Guvernul Luca Niculescu a primit voturile necesare pentru a fi validat de Parlament. Cabinetul a depășit pragul de 233 de voturi necesare pentru învestire. Prima estimare indică 280 de voturi „pentru” și 58 de voturi „împotrivă”.
UPDATE A început votul pentru învestirea Guvernului Niculescu. Votul este cu bile, bila neagră înseamnă vot negativ, iar bila albă reprezintă votul pozitiv.
UPDATE: Ilie Bolojan: PNL va da un vot de necesitate, un vot pentru încheierea acestei crize / Nu există nicio grea moştenire.
UPDATE: Sorin Grindeanu: Astăzi trebuie să decidem dacă lăsăm ţara blocată în criza şi haosul de dreapta sau ne asumăm să o scoatem de acolo / Încrederea oamenilor se câştigă în fiecare zi.
George Simion: „Nu vă murdăriţi şi nu votaţi acest guvern. De la AUR, zero voturi”
George Simion a strigat libertate pentru Călin Georgescu în Parlament: „Vai, ce vă excitați când auziți numele ăsta. Mi s-a rupt inima când am văzut-o pe soția sa, o mamă care riscă să fie dată afară din casă pe niște sechestre abuzive”
UPDATE: Luca Niculescu: „Mă aflu azi în fața dumneavoastră într-un moment în care România nu mai are timp de pierdut. Putem pune capăt unei perioade de mai bine de 5 luni de interimat. Românii au resimțit direct acest lucru în facturi, în nesiguranța de la locul de muncă, în facturile lor. Adevărata miză este dacă România rămâne captivă în faimoasele linii roșii sau are forța de a depăși acest moment. România nu-și mai poate permite o criză prelungită. Responsabilitatea noastră nu e doar de a scoate România dintr-o criză politică, este să nu pierdem șansa de a-i construi viitorul. Va fi un guvern care aduce bani și investiții în ară, care creează locuri de muncă, care va contribui la consolidarea Europei. România traversează și o criză a modelului său de dezvoltare. Am recuperat o parte importantă care o separa de economiile europene dezvoltate”.
Luca Niculescu: „De mâine, intrăm în urgenţe. România nu poate rămâne captivă în faimoasele linii roşii”
UPDATE: Premierul desemnat Luca Niculescu a ajuns la Parlament: „Este un moment important, normal că am emoţii, voi face declaraţii după votul de învestire”.
UPDATE: Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, spune că nu are nicio emoţie şi Guvernul Luca Niculescu va trece în Parlament. Despre liberali e a arătat că sunt câţiva, din ce a înţeles, care nu vor veni la vot, ca să nu voteze împotrivă, dar nu schimbă în niciun fel scorul final.
„Nu am nicio emoţie, trece”, a spus liderul UDMR, Kelemen Hunor, la Antena 3, despre votul din Parlament pentru Guvernul Luca Niculescu.
UPDATE: Ninel Peia a venit cu agheazmă şi busuioc.
Un senator a venit în Parlament cu agheasmă, busuioc și tămâie pentru Luca Niculescu: „Să alunge duhurile useriste și bolojeniste”
Guvernul premierului desemnat Luca Niculescu ajunge marţi la votul de învestitură în plenul comun al celor două Camere ale Parlamentului, după ce în cursul dimineţii vor fi audiaţi în comisii ultimii miniştri propuşi.
Luni, toţi miniştrii audiaţi au primit avize favorabile. După cele trei tentative eşuate de a trece un Cabinet, în cele şase luni de interimat a guvernului Bolojan, pentru prima dată Cabinetul Luca Niculescu are şanse să fie învestit, prin voturile PNL şi UDMR, în urma acordurilor semnate de premierul desemat cu Ilie Bolojan şi Kelemen Hunor. AUR şi USR au anunţat că nu va vota Guvernul, însă sunt aşteptate voturi împotrivă şi din partea unor parlamentari PNL care s-au poziţionat împotriva deciziei conducerii partidului şi spun că nu vor da votul guvernului din care fac parte miniştri PSD.
Ultima etapă înainte de învestirea Guvernului Luca Niculescu. Avize favorabile pe bandă rulantă în prima zi de audieri ale miniștrilor în Parlament
Deși are nevoie de doar 233 de voturi pentru a fi aprobat, negocierile recente cu formațiunile politice arată că noul Executiv ar putea strânge o susținere substanțială, de aproximativ 280 de voturi. Ultimele cinci avize din comisiile de specialitate vor fi acordate marți dimineață, după ce luni alți 13 miniștri au primit undă verde de la parlamentari.
Calculele în Parlament: PSD-PNL-UDMR-minorităţi au majoritatea pentru a învesti Guvernul
PSD are în Parlament 92 de deputaţi şi 35 de senatori, în total -127 de parlamentari
PNL are 55 de deputaţi şi 26 de senatori – 81 de parlamentari
UDMR are 21 de deputaţi şi 10 senatori, în total – 31 de parlamentari
Cele trei grupuri parlamentare au în total 239 de voturi, mai mult decât suficiente pentru ca Guvernul Luca Niculescu să fie învestit, dacă toţi parlamentarii formaţiunilor vot vota.
Au mai anunţat că vor vota Guvernul şi grupul parlamentar al minorităţilor – 17 parlamentari, grupul Uniţi pentru România (UPR) din Camera Deputaţilor -16 membri şi neafiliaţii – 14 deputaţi şi 8 senatori precum şi grupul PACE din Senat – care are 7 membri, ceea ce ar duce la aproape 300 de voturi pentru Guvernul Luca Niculescu.
În total, Cabinetul are 11 miniștri PSD și 7 independenți, la care se adaugă premierul Luca Niculescu, de asemenea independent.
Lista primilor 13 miniștri avizați favorabil de comisiile parlamentare
Comisiile parlamentare au acordat luni, 19 octombrie 2026, aviz favorabil următorilor candidați propuși să facă parte din Guvernul Niculescu:
– Marcel-Alexandru Stoica – propus ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – PSD
– Ștefan-Radu Oprea – propus ministru al Apărării Naționale – PSD
– Daniel Zamfir – propus ministru al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului – PSD
– Dumitru Chisăliță – propus ministru al Energiei – independent
– Florin Barbu – propus ministru al Agriculturii – PSD
– Costinel-Bogdan Dumitru – propus ministru delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială – independent
– Alexandru Nazare – propus ministru al Finanțelor – independent
– Valentin-Sorin Costreie – propus ministru al Educației și Cercetării – independent
– Sorin-Gabriel Ionescu – propus ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar
– Marian Neacșu – propus viceprim-ministru, ministru al Afacerilor Interne – PSD
– Ștefan-Ovidiu Popa – propus ministru al Transporturilor și Infrastructurii – PSD
– Natalia-Elena Intotero – propusă ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor – PSD
– Ioana-Ruxandra-Victoria Ciocan – propusă ministru al Culturii – independent
Audierile din comisiile de specialitate vor continua marți, când urmează să fie evaluați alți cinci miniștri propuși în Cabinetul Niculescu. Este vorba despre:
– Radu Marinescu – propus ministru al Justiției – PSD
– Alexandru-Mihai Ghigiu – propus ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene – PSD
– Sebastian-Dănuț Neculăescu – propus ministru al Afacerilor Externe – independent
– Petre Florin Manole – propus ministru al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale – PSD
– Alexandru-Florin Rogobete – propus ministru al Sănătății – PSD
După încheierea audierilor, Parlamentul se va reuni în plen pentru votul asupra învestirii noului Guvern. Ședința este programată marți, începând cu ora 14:00.
Urgențele Guvernului Luca Niculescu: rectificarea bugetară și criză din sănătate
Încă de săptămâna trecută, Luca Niculescu a vorbit și despre primele măsuri pe care dorește să le adopte, în cazul în care va primi votul Parlamentului.
Urgența noului guvern este pregătirea rapidă a rectificării bugetare, astfel încât să fie evitat colapsul sistemului medical. Misiunea este îngreunată de faptul că, în urma unei decizii definitive în instanță, Guvernul trebuie să achite restanțele salariale pentru magistrați. Mai sunt doar câteva zile până la termenul-limită, iar penalitățile se acumulează zilnic.
Potrivit surselor, suma acumulată până acum este de 13 miliarde de lei, în timp ce sistemul sanitar are nevoie urgentă de 227 de milioane de lei până la finalul lunii.
Dacă rectificarea întârzie, chiar și Casa Națională de Asigurări de Sănătate va rămâne fără fonduri, ceea ce ar putea duce la blocarea plăților. Inclusiv bolnavii cronici ar putea rămâne fără acces la servicii medicale și medicamente.
Ce se întâmplă cu pensiile și salariile bugetarilor din 2027
De asemenea, ar urma să înceapă analizele privind majorarea pensiilor și salariilor, după doi ani de înghețare. Executivul trebuie să stabilească în ce măsură vor fi majorate pensiile: cu rata inflației, așa cum prevede legea, sau cu un procent mai mic. Social-democrații spun că își doresc o indexare de 7%, însă valoarea finală va fi stabilită la elaborarea bugetului.
Și salariile bugetarilor ar trebui să crească din ianuarie, deoarece legea salarizării va fi elaborată abia anul viitor. Dacă s-ar aplica o majorare de 7% a salariilor, statul ar trebui să suporte suplimentar aproximativ 13 miliarde de lei.
După instalare, Executivul trebuie să convoace la consultări sindicatele și patronatele pentru a stabili valoarea salariului minim. Sindicatele cer creșterea acestuia la 5.000 de lei.
Programul de guvernare al lui Niculescu, pregătit pentru perioada 2026 – 2028
Premierul desemnat, Luca Niculescu, vorbeşte în Programul de guvernare despre ajustarea bugetară care produce rezultate, dar ale cărei costuri asupra economiei au devenit vizibile. Deficitul s-a redus, dar a scăzut şi producţia industrială, fiind pierdute 70.000 de locuri de muncă. ”România are probleme de competitivitate cel puţin din 2020”, subliniază premierul desemnat, care însă arată şi atuurile României – resurse energetice, industria IT&C, 1.477 km de autostrăzi şi drumuri expres şi un beneficiu net de peste 72 mld. euro din fondurile europene.
Programul de guvernare pregătit de Luca Niculescu pentru perioada 2026 – 2028 „se concentrează pe execuţie: direcţii clare, măsuri concrete şi rezultate pe care cetăţenii le pot verifica”.
„România intră în perioada 2027-2028 după o ajustare bugetară necesară, care produce rezultate, dar ale cărei costuri asupra economiei au devenit vizibile. După primele opt luni din 2026, deficitul bugetar cash s-a redus de la 4,51% la 2,89% din PIB. În acelaşi timp, producţia industrială a scăzut cu 3,7% în primele şapte luni ale anului, între mai 2025 şi iunie 2026 s-au pierdut aproximativ 70.000 de locuri de muncă, 76% dintre ele în industrie, iar Fondul Monetar Internaţional estimează pentru 2026 o scădere economică de 0,5%”, se arată în Introducerea Programului de guvernare.
Luca Niculescu subliniază, însă, că „economia noastră încetineşte de mai mulţi ani”.
„România are probleme de competitivitate cel puţin din 2020 încoace şi ele au fost mascate de fluxurile importante din PNRR şi de o datorie publică în creştere. Această ecuaţie trebuie schimbată prin reducerea deficitului şi în paralel prin măsuri de reformă, restructurare sau relansare. Decalajele care contează pentru oameni rămân mari”, se mai arată în document.
Potrivit acestuia, în 2025 lucrau 69% dintre persoanele de 20-64 de ani, faţă de 76% în Uniunea Europeană, iar aproape un tânăr din cinci nu era nici la şcoală, nici la muncă, nici în formare.
„Riscul de sărăcie sau excluziune socială priveşte încă 5,2 milioane de oameni. Românii trăiesc, în medie, cu cinci ani mai puţin decât ceilalţi europeni, iar România are cea mai ridicată rată de părăsire timpurie a şcolii din Uniune, de 15,5%. Diferenţele de venituri, infrastructură şi acces la servicii publice rămân mari între regiuni, între urban şi rural şi chiar între judeţele aceleiaşi regiuni”, a subliniat premierul desemnat în Programul de guvernare.
Acesta susţine, însă, că avem atuuri pe care puţine state europene le au: resurse energetice – nuclear, hidro, gaze naturale, regenerabile şi, din 2027, gazul din Neptun Deep -, o industrie IT&C care a generat, în 2024, 6,67% din PIB, 1.477 km de autostrăzi şi drumuri expres, faţă de circa 900 km în 2020, cu alţi 967 km în execuţie, şi un beneficiu net de peste 72 mld. euro din fondurile europene, de la aderare până la finalul lui 2025.
Ce-şi propune Guvernul Luca Niculescu
„Trecem de la o economie bazată pe import şi pe forţă de muncă ieftină la una bazată pe producţie internă, inovare şi tehnologie şi de la o ajustare bugetară predominant cantitativă la o consolidare calitativă: reducem deficitul prin cheltuieli mai eficiente, colectare mai bună şi combaterea marii evaziuni, protejând investiţiile, producţia şi puterea de cumpărare”, se mai arată în Programul de guvernare.
Obiectivul este o economie mai puternică, capabilă să susţină un deficit mai mic şi o datorie sustenabilă. Pe domenii, aceasta înseamnă:
– Muncă şi venituri. Locuri de muncă decente, formare în meseriile cerute, venituri sigure şi servicii sociale centrate pe beneficiar.
– Sănătate. Mutăm treptat centrul de greutate de la spital către prevenţie, medicina de familie şi ambulatoriu, pentru ca fiecare pacient să fie diagnosticat şi tratat la timp, la standard european, oriunde locuieşte.
– Educaţie. O şcoală care garantează că şansa unui copil nu depinde de venitul părinţilor, de locul în care trăieşte, de etnie sau de limba vorbită. Corectăm gradual, în limitele bugetare, efectele Legii nr. 141/2025 cu cel mai mare impact negativ asupra elevilor şi profesorilor şi pregătim trei reforme de durată: finanţarea educaţiei, cercetarea şi curriculumul.
– Energie. Dezvoltăm împreună producţia, stocarea, reţelele şi consumul flexibil: peste 5.000 MW noi până la finalul lui 2027 şi circa 8 mld. mc de gaze pe an din Marea Neagră, pentru ca, până la finalul lui 2028, România să depindă mai puţin de importurile scumpe de electricitate.
– Infrastructură. Ducem la capăt şantierele începute şi dăm prioritate căii ferate, combinând fondurile europene, instrumentul SAFE, parteneriatele public-private şi bugetul naţional, în limitele stabilităţii fiscale.
– Agricultură. Fermierii au nevoie de apă, depozitare, procesare, acces stabil la piaţă şi de sprijin corect, acordat la timp.
– Mediu. O administraţie de mediu profesionistă şi digitală, finanţare pentru proiecte mature, rezilienţă la secetă şi inundaţii şi aplicarea principiului „poluatorul plăteşte”.
– Statul. Un stat dimensionat după atribuţii, o administraţie digitală în care identitatea, datele, plăţile şi serviciile publice funcţionează împreună, cooperare voluntară între comunităţi şi investiţii publice măsurate prin rezultatele lor pentru oameni.
– Fonduri europene. Încasăm ultimele plăţi din PNRR, accelerăm politica de coeziune 2021-2027 şi Fondul pentru Tranziţie Justă, pregătim Fondul Social pentru Climă şi negociem bugetul european 2028-2034. Trecem de la administrarea fondurilor la administrarea investiţiilor.
– Justiţie. Instanţe şi parchete independente şi eficiente, proceduri mai rapide, o justiţie digitală şi combaterea prioritară a corupţiei şi a criminalităţii grave, cu respectarea drepturilor fundamentale.
– Securitate. Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, ameninţările hibride şi riscurile de la Marea Neagră cer o apărare naţională mai puternică: creştem gradual cheltuielile de apărare spre 5% din PIB, în cadrul NATO şi UE şi prin Parteneriatul Strategic cu SUA, şi legăm înzestrarea de industria naţională. Siguranţa cetăţeanului este în centrul activităţii Ministerului Afacerilor Interne. Vom depune eforturi pentru îndeplinirea tuturor obiectivelor din SAFE.
– Politică externă. O politică de consens naţional, predictibilă şi coerentă, sprijinită pe Uniunea Europeană, NATO, Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii şi parteneriatele strategice, completate de aderarea la OCDE, şi măsurată prin ce obţine România: securitate, investiţii, pieţe, proiecte şi influenţă.
– Comunităţi. În spiritul Rezoluţiei de la Alba Iulia, unitatea statului şi respectul pentru diversitatea etnică, lingvistică şi religioasă se susţin reciproc. Diaspora este parte a naţiunii române, iar Republica Moldova rămâne o prioritate strategică distinctă. Cultura şi sportul trebuie să fie accesibile fiecăruia, indiferent de locul în care trăieşte, de venit sau de o dizabilitate.
Cum va guverna Guvernul Niculescu
– Responsabilitate bugetară. Aplicăm programul cu respectarea traiectoriei de reducere a deficitului asumate prin Planul bugetar-structural naţional pe termen mediu 2025-2031. Măsurile cu impact bugetar intră în bugetul anual numai cu fundamentarea publică a costurilor şi a surselor. Folosim cu prioritate fondurile europene, garanţiile, instrumentele de capital şi parteneriatele public-private.
– Dialog. Construim măsurile ţinând cont de propunerile partenerilor sociali, ale autorităţilor locale şi ale specialiştilor.
– Date şi rezultate. Politicile publice bune se fundamentează pe date bune, iar aderarea la OCDE este o ancoră pentru reforme bazate pe standarde comparabile. Măsurăm rezultatele prin ce se schimbă pentru oameni – investiţii finalizate, locuri de muncă, servicii publice mai bune -, nu prin contracte semnate. Utilizăm expertiza OCDE din rapoartele privind România în toate politicile publice.
– Monitorizare. Evaluăm periodic, cel puţin lunar, stadiul îndeplinirii măsurilor cuprinse în acest program de guvernare.
Fii primul care comentează