Prima declarație a lui Călin Georgescu după ce a fost trimis în judecată. Fostul candidat la prezidențiale a divulgat totul: „Vreau ca România să devină ceea ce merită”

Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale din România, a făcut primele declarații publice după ce a fost oficial trimis în judecată într-un dosar complex ce vizează acuzații de propagandă legionară și colaborare cu structuri destabilizatoare. Fostul oficial ONU s-a prezentat în fața publicului într-un discurs amplu, refuzând întrebările presei, dar livrând un mesaj puternic și controversat.

Trimiterea în judecată și acuzațiile oficiale

Parchetul General a anunțat, pe 16 septembrie 2025, că l-a trimis în judecată pe Călin Georgescu pentru mai multe infracțiuni: promovarea cultului unor persoane vinovate de genocid, crime împotriva umanității sau de război, dar și promovarea ideologiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe. Faptele ar fi fost comise între 16 iunie 2020 și 16 mai 2025, în formă continuată, în cadrul a cinci acte materiale documentate.

În același dosar este menționat și Horațiu Potra, acuzat că ar fi condus o structură paramilitară cu scopuri de destabilizare internă. Georgescu este acuzat că ar fi colaborat cu acest grup în contextul unei strategii de influență ideologică și politică radicală.

Control judiciar și restricții

Tribunalul București a decis menținerea controlului judiciar pe numele lui Georgescu. Printre obligațiile impuse se numără interdicția de a părăsi teritoriul României fără acordul autorităților și interzicerea oricărei activități de promovare a simbolurilor sau ideologiilor extremiste, inclusiv prin intermediul rețelelor sociale.

Georgescu a contestat această măsură, dar instanța a respins solicitarea, considerând-o necesară pentru buna desfășurare a procesului penal.

Discursul public: de la acuzații la mesaj politic

În prima sa apariție publică după trimiterea în judecată, Călin Georgescu a ales să nu răspundă întrebărilor presei, preferând să susțină un discurs de peste 10 minute, în care a amestecat idei naționaliste, critici la adresa „oligarhiei globaliste” și apeluri la „renașterea morală a națiunii române”.

„Vreau ca România să devină ceea ce merită: placa turnantă a Europei, centrul deciziilor, nu periferia slugilor”, a declarat Georgescu.

Fostul candidat și-a reafirmat poziția ca apărător al suveranității naționale și a criticat dur influențele externe care, în opinia sa, ar domina politica internă românească.

Asocieri cu Donald Trump și Charlie Kirk

Unul dintre cele mai controversate momente ale discursului a fost comparația pe care Georgescu a făcut-o între dosarul său și cel al fostului președinte american Donald Trump din 2016.

„Este o copie la indigo a dosarului din anul 2016 al președintelui Trump. Aceleași acuzații, doar actorii schimbați”, a spus Georgescu.

De asemenea, el l-a menționat pe Charlie Kirk — activist conservator american, despre care a afirmat că a fost „ucis pentru ideile sale” și a fost „un martir al libertății de exprimare”.

România și ideologia globalistă

Discursul lui Georgescu a fost marcat de referințe la evenimente globale pe care le-a legat de „agenda globalistă” ce ar afecta și România. A comparat simbolic data de 11 septembrie 2001 cu ceea ce s-ar fi întâmplat, în opinia sa, pe 10 septembrie 2025 în România, fără a oferi detalii concrete.

„Ideologia globalistă a înlocuit argumentul cu teroarea. Noi suntem stăpâni pe pământul nostru, pe destinul nostru”, a afirmat acesta.

El a acuzat „oligarhia globalist-sorosistă” că ar fi adus România într-o „mizerie economică”, folosind termeni duri pentru a descrie clasa politică actuală.

Mesaj pentru românii din țară și diaspora

Călin Georgescu a transmis un apel la unitate națională, afirmând că România trebuie să-și regăsească demnitatea și coerența socială printr-o „reformă morală profundă”.

„Eu vreau reforma morală a națiunii române și vreau ca cele două Românii, cea din interiorul graniței și cea din afara ei, să devină una.”

El a pledat pentru respectul față de cetățeni și o mai mare responsabilitate a statului român față de contribuabili.

„Viața nu e despre bani, ci despre respectul statului ce-l datorează fiecărui cetățean plătitor de taxe și impozite.”

Poziționare personală: un martir al adevărului?

Georgescu și-a încheiat discursul cu o declarație radicală, afirmând că nu-și va compromite conștiința, nici măcar în fața amenințărilor extreme:

„Eu nu-mi voi compromite conștiința. Nici adevărul. Chiar dacă asta înseamnă să plătesc cu glonțul.”

Această declarație a fost interpretată de unii ca o formă de sfidare față de autorități, iar de alții ca o încercare de a se victimiza și a se poziționa ca „erou național”.

Reacții politice: între susținere și distanțare

Reacțiile din mediul politic au fost împărțite. George Simion, liderul AUR, a condamnat vehement trimiterea în judecată, numind-o un „act dictatorial” și acuzând regimul actual că vânează liderii incomozi.

De cealaltă parte, Victor Ponta a afirmat că îi pare rău de situația lui Georgescu, dar că acesta „și-a făcut-o cu mâna lui”.

Ce urmează?

Procesul urmează să înceapă în următoarele săptămâni la Tribunalul București. Dacă va fi găsit vinovat, Georgescu riscă între 3 luni și 3 ani de închisoare, cu posibilitatea majorării pedepsei dacă se reține caracterul continuat al faptelor.

Concluzie

Discursul lui Călin Georgescu reprezintă nu doar o reacție la trimiterea sa în judecată, ci și o platformă ideologică, construită pe simboluri naționale, anti-globalism și apeluri la suveranitate. Rămâne de văzut dacă aceste mesaje vor câștiga capital politic sau vor adânci și mai mult fractura dintre el și sistemul juridic român.