Guvernul Mureșan a picat la vot. Ce măsuri economice prevedea programul de guvernare până în 2028

Parlamentarii au dat miercuri, 30 septembrie, votul decisiv asupra Cabinetului propus de Siegfried Mureșan și susținut de PNL, USR și UDMR. Guvernul Mureșan a picat la vot, cu 182 voturi pentru și 15 împotrivă. Restul parlamentarilor nu au votat. Erau necesare 233 de voturi pentru învestire.

Programul de guvernare pentru perioada 2026-2028 cuprindea 28 de capitole și propunea schimbări importante în fiscalitate, pensii, piața muncii, administrația fiscală și managementul companiilor de stat.

Printre măsuri se numărau revenirea TVA la 19% atunci când situația bugetară o permite, eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri de la 1 ianuarie 2027, interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat, contribuții proporționale cu veniturile pentru munca part-time și posibilitatea ca părinții care revin la serviciu după primele șase luni de la nașterea copilului să continue să primească indemnizația.

TVA ar putea reveni la 19%, iar IMCA ar urma să dispară în 2027
Programul prevedea menținerea cotei unice și reducerea TVA la 19% „de îndată ce România își va permite”.

În același timp, impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) urma să fie eliminat de la 1 ianuarie 2027, „fără amânare”.

Pentru apartamentele contractate prin acte autentificate până la 31 decembrie 2025 era propusă o singură prelungire, de 12 luni, până la 31 iulie 2027, a termenului pentru aplicarea TVA de 9%.

Cumulul pensiei cu salariul la stat urma să fie interzis
În domeniul pensiilor, programul propunea eliminarea pensionării anticipate în sistemele caracterizate prin „pensionări prea rapide”.

Era prevăzută și interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat, prin deblocarea proiectului de lege aflat în Parlament și adoptat de Senat.

Indemnizația pentru creșterea copilului putea fi cumulată cu salariul
Programul propunea ca persoanele îndreptățite la indemnizația pentru creșterea copilului care aleg să revină la muncă după primele șase luni de la nașterea copilului să poată primi în continuare indemnizația, concomitent cu veniturile salariale.

Măsura urmărea stimularea revenirii părinților pe piața muncii fără pierderea beneficiilor acordate pentru creșterea copilului. Erau prevăzute și măsuri precum dezvoltarea creșelor și a programelor prelungite.

O altă propunere era introducerea „Contului Viitorului”, unde părinții puteau deschide, în primul an de viață al copilului, un cont de economii și investiții pe numele acestuia. Contul ar fi beneficiat de facilitățile fiscale ale Legii Conturilor de Economii și Investiții, aplicabilă din 2027.

Contribuții proporționale pentru part-time
Programul prevedea flexibilizarea muncii part-time și a muncii sezoniere, cu contribuții proporționale cu venitul efectiv.

Erau propuse și extinderea învățământului dual și a uceniciei, cu facilități pentru firmele care formează și angajează, precum și finanțarea programelor de formare profesională în funcție de rezultatul efectiv: angajarea și menținerea în muncă.

Pentru studenții care lucrează era prevăzut și un sprijin pentru chirie, iar verificarea calității de angajat urma să fie făcută prin contribuțiile salariale plătite la buget.

Ajutoarele sociale, retrase gradual după angajare
Programul propunea reformarea ajutoarelor sociale astfel încât acestea să fie retrase gradual în momentul angajării, iar pentru persoanele apte de muncă, beneficiile urmau să fie condiționate de participarea la muncă sau la programe de formare.

Mai puțină birocrație pentru firme
Programul includea principiul „O singură raportare către stat”, potrivit căruia instituțiile publice nu ar mai fi trebuit să solicite firmelor informații deținute deja de o altă instituție.

Era propusă și regula potrivit căreia, pentru fiecare obligație administrativă nouă, trebuiau eliminate două existente, cu un cost administrativ cel puțin echivalent.

Raportările semestriale urmau să fie eliminate, iar timpul de conformare fiscală ar fi trebuit redus cu 25% până în 2028.

ANAF și Autoritatea Vamală, unite într-un singur organ
Una dintre măsurile prevăzute explicit în program era „reunificarea ANAF și a Autorității Vamale într-un singur organ fiscal și de control”.

În paralel, ANAF urma să fie reorganizată, cu o coordonare unitară a controlului, colectării și trezoreriei între nivelurile central și teritorial și cu funcții-suport consolidate.

Conducerile teritoriale urmau să fie ocupate prin concurs, iar programul prevedea eliminarea interimatului prelungit.

Fiecare contribuabil urma să primească un scor de risc
Analiza de risc urma să fie consolidată la nivel central, iar fiecare contribuabil urma să primească un scor de risc. Pentru aceasta, programul propunea o platformă integrată care să coreleze informațiile din e-Factura, SAF-T, casele de marcat și declarațiile fiscale, cu termen de funcționare până la 30 iunie 2027.

Controalele operative și inopinate urmau să fie declanșate în funcție de profilul de risc, după efectuarea unor verificări documentare la distanță.

Totodată, resursele de control urmau să fie concentrate în special asupra evaziunii cu impact bugetar ridicat, inclusiv fraude de TVA, rambursări cu indicatori de risc, subdeclarare sectorială și transfer artificial al profitului.
Programul stabilea drept obiectiv reducerea semnificativă a decalajului de TVA până în 2030 și orientarea controalelor către marea evaziune.

SPV, punctul unic de interacțiune cu Fiscul
Spațiul Privat Virtual (SPV) urma să devină punctul unic de interacțiune al contribuabilului cu administrația fiscală și ar fi trebuit să ofere o situație fiscală consolidată pentru fiecare contribuabil, notificări automate atunci când apar neconcordanțe, posibilitatea de feedback și mai multe canale digitale de comunicare.

Noua lege a salarizării, până la 31 octombrie
Programul prevedea adoptarea noii legi a salarizării „fără inechități salariale, fără diminuări de venituri, fără noi procese în instanțe și cu atractivitate pentru tinerii profesioniști”.
„Noua lege a salarizării unitare se adoptă până la 31 octombrie 2026”, se arăta în document.

Companiile de stat, evaluate și restructurate
Programul propunea și o evaluare amplă a companiilor de stat.
În funcție de situația fiecărei societăți, erau avute în vedere menținerea și dezvoltarea în proprietatea statului, listarea la Bursa de Valori București, privatizarea sau concesionarea și, în cazul companiilor considerate neviabile, închiderea.
Documentul prevedea și modificări privind conducerea companiilor, indicatorii de performanță, remunerațiile și beneficiile acordate angajaților.