Ilie Bolojan aruncă în aer tot: PNL rupe definitiv cu PSD și începe negocierile pentru un Guvern Minoritar

Scena politică de la București a intrat marți, 21 aprilie 2026, într-o nouă etapă de o duritate extremă. Premierul Ilie Bolojan a anunțat oficial că Partidul Național Liberal a validat o rezoluție istorică: ruperea definitivă a oricărei colaborări cu PSD.

În locul actualei coaliții, Bolojan începe chiar de astăzi negocieri intense pentru formarea unui guvern minoritar, susținut de forțele de dreapta și de minorități.

1. Planul pentru un Guvern Minoritar: Cine sunt partenerii?

Premierul a primit mandatul PNL de a iniția discuții imediate cu grupurile politice care pot asigura supraviețuirea Executivului în Parlament. Discuțiile se vor purta cu:

„Vom iniția discuții începând de astăzi și mâine în așa fel încât să clarificăm în ce formulă ar putea funcționa un guvern minoritar”, a declarat Ilie Bolojan.

2. Moratoriul Parlamentar: Miza de 10 miliarde de euro

Bolojan a avertizat că România riscă să piardă fondurile din PNRR dacă legislația necesară nu este adoptată până la finalul lunii august. În acest sens, premierul propune un moratoriu parlamentar tuturor partidelor.

3. Ruptură totală: „PNL nu va mai face coaliție cu PSD”

Decizia de a exclude PSD din orice calcul viitor de guvernare nu este doar una tactică, ci una de principiu. Bolojan a subliniat că PNL vrea să se delimiteze de un „anumit fel de a face politică”.

Valorile declarate „nenegociabile” de premier:

„Aici nu e vorba de un partid sau de altul, ci de a rupe față de un mod de a face politică defavorabil României. Nu mai promitem ceea ce nu putem oferi”, a punctat șeful Executivului.

Ce urmează în zilele următoare?

Strategia lui Bolojan este un pariu riscant: guvernarea fără o majoritate stabilă, bazându-se pe susținerea punctuală a USR și UDMR. Dacă negocierile eșuează sau dacă PSD, alături de AUR, depune și trece o moțiune de cenzură, România s-ar putea îndrepta spre un guvern de tehnocrați sau chiar spre alegeri anticipate, deși premierul mizează pe „responsabilitatea” parlamentarilor în fața riscului de a pierde miliardele de euro de la Bruxelles.