Ilie Bolojan, despre protestele din Bucureşti: „În orice ţară care se pretinde democratică, violenţele şi încurajarea la violenţe sunt de condamnat”

Preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, a vorbit luni despre protestele violente care au avut loc în Centru Vechi al capitalei, duminică, după ce Biroul Electoral Central (BEC) a respins candidatura la alegerile prezidenţiale a independentului Călin Georgescu.

Ilie Bolojan a explicat faptul că niciodată soluţia pentru nemulţumirile oamenilor nu este violenţa, ci protestul paşnic şi urmarea căilor legale. De asemenea, preşedintele în exerciţiu a condamnat declaraţiile unor politicieni, cum ar fi George Simion, care a îndemnat la violenţa împotriva membrilor BEC, spunând că aceştia ar trebui „jupuiţi în piaţa publică”.

„Cred ca în orice tara care se pretinde democratica, violentele și incurajarea la violente sunt de condamnat și cred ca astfel de lucruri nu ne duc în direcția buna. Cred ca orice om responsabil nu trebuie sa sustina astfel de lucruri. Oamenii care vor sa protesteze tb sa o facă pașnic”, a declarat Ilie Bolojan la Digi 24.

Chiar în timpul interviului preşedintelui interimar, circa 200 de susținători ai lui Călin Georgescu protestează, luni seara, în fața sediului Curții Constituționale (CCR). Aceştia scandează „Turul doi înapoi!”, „Noi vrem pace, nu război!”, „Jos dictatura!”, „Călin Georgescu-președinte!”, „Jos guvernul!”, „Libertate!”, „Ciolacu și cu ai lui, trădătorii neamului!”. Ca și la manifestațiile precedente, mai mulți oameni flutură steagul României. Jandarmeria a anunțat că execută misiuni cu scop preventiv în zona unor instituții, după protestul cu violențe de duminică noapte.

Protestul are loc la o zi după manifestația de la Biroul Electoral Central, unde sute de oameni au așteptat decizia privind candidatura lui Călin Georgescu. Ulterior, după ce BEC a anunțat că a fost respinsă candidatura, au izbucnit violențe, în centrul Capitalei.

Călin Georgescu a atacat la Curtea Constituțională a României decizia Biroului Electoral Central de a-i bloca intrarea în cursa prezidențială și reclamă atât probleme de ordin procedural, cât și de fond. Acesta susține printre altele că hotărârile CCR în privința Dianei Șoșoacă, căreia i-a fost interzisă candidatura în 2024, precum și în privința scrutinului de atunci, care a fost anulat, „nu pot constitui jurisprudență în măsură să fundamenteze juridic” decizia BEC de respingere a înregistrării candidaturii sale.