Harta României ar putea fi redesenată. 26 de județe riscă să dispară, iar 148 de orașe și municipii ar putea deveni comune

Harta României ar putea fi modificată radical. Un plan de reorganizare administrativă prevede reducerea numărului de județe de la 41 la 15 și eliminarea a 18.000 de posturi.

România ar putea trece printr-o reorganizare administrativă de proporții, după mai bine de jumătate de secol. Un plan de modificare a actualei împărțiri teritoriale prevede reducerea numărului de județe de la 41 la doar 15, dar și eliminarea a mii de posturi din administrația locală.

Schimbările ar putea afecta inclusiv orașe și stațiuni turistice cunoscute, care ar urma să fie transformate în comune. Propunerile au stârnit deja controverse, iar noua organizare ar putea fi aplicată începând cu alegerile locale din 2028.

România ar putea avea o nouă organizare administrativă, inspirată din structura actuală a Curților de Apel, care au în jurisdicție mai multe județe. Potrivit planului, numărul județelor ar urma să fie redus de la 41 la 15, iar noile structuri ar păstra denumirea de județe, deoarece Constituția României prevede împărțirea administrativă a țării în județe, fără să stabilească numărul acestora.

O eventuală transformare în regiuni ar necesita modificarea Constituției.

Potrivit observatornews.ro, reorganizarea ar presupune desființarea a 26 de consilii județene, împreună cu instituțiile aflate în subordinea acestora și în același timp, aproximativ 18.000 de posturi ar urma să fie eliminate, din cele 130.000 existente în aparatele autorităților județene. De asemenea, schimbările ar afecta și numeroase localități din România. Peste 146 de orașe, dar și două municipii, Orșova și Beiuș, ar putea fi transformate în comune, iar motivul invocat este numărul insuficient de locuitori, în condițiile în care unul dintre criteriile pentru statutul de oraș este o populație de peste 10.000 de persoane. Printre localitățile care ar putea pierde statutul de oraș se numără și stațiuni turistice cunoscute, precum Sinaia, Bușteni, Predeal, Eforie și Techirghiol.

Planul prevede și desființarea comunelor foarte mici. În acest caz, sunt luate în calcul mai multe variante privind numărul minim de locuitori, pragurile propuse fiind cuprinse între 1.500 și 3.000 de persoane.

Ce se întâmplă cu Bucureștiul
Una dintre cele mai importante schimbări luate în calcul vizează Bucureștiul. Potrivit scenariului analizat, Primăria Capitalei ar putea fi desființată, iar funcția de primar general ar urma să dispară.

În această variantă, cele șase sectoare ale Bucureștiului ar deveni structuri administrative distincte, care ar face parte dintr-un nou Județ București.

Propunerile privind reorganizarea administrativă au provocat deja controverse în mai multe zone ale țării.