Câte pachete se dau, de fapt, de pomană la parastas. Ce reguli ar trebui să respecte creștinii

Pentru creștini, pomenirea morților este o sărbătoare foarte specială. Iată care sunt, de fapt, obiceiurile în zilele respective și ce semnficație au.

Credincioșii ortodocși țin cu sfințenie sărbătorile pentru pomenirea morților. Parastasul sau „a da de pomană” sunt obiceiuri cu o puternică semnificație pentru aceștia.

Câte pachete se dau, de fapt, de pomană la parastas. Ce reguli ar trebui să respecte creștinii

Cele mai multe dintre obiceiurile și ritualurile pentru pomenirea morților sunt stabilite de Biserică. Cu toate acestea, există și tradiții populare respectate din vechime.

Parastasul („parastas” din greacă, însemând „a mijloci”) este slujba religioasă specifică credinței creștin-ortodoxă. Atunci se pomenesc cei trecuți în neființă. Parastasul este foarte important în spiritualitatea ortodoxă, evidențiind legătura dintre vii și morți, credința oamenilor în viața veșnică.

Astfel că, cei care organizează un parastas se roagă, de fapt, pentru sufletul celor adormiți. Este un act prin care cei încă în viață mijlocesc pentru sufletul celui decedat, pentru iertarea păcatelor acestuia și lumină veșnică în împărăția cerurilor.

Conform unei surse, în tradiția ortodoxă, parastasele se oficiază doar în intervale precise, adică: la 3, 9 și 40 de zile, la 3 luni, 6 luni, un an și anual, până la 7 ani de la moartea respectivei persoane. Aceste date au o semnificație aparte.

Pentru astfel de ocazii, rudele celui decedat oferă de pomană pachete, de obicei cu alimente, bunuri sau îmbrăcăminte.

De asemenea, pomenirea celui decedat, la intervalele stabilite, se poate face fie prin oficierea unui parastas și slujba Liturghiei, fie prin aducerea colivei, a colacului și a vinului la mormânt, unde preotul ține un parastas simplu, făcând Veșnica pomenire și stropind mormântul cu vin.

Potrivit sursei menționate anterior, împărțirea colacilor după slujbă este un act prin care se consolidează legătura spirituală între vii și morți, dar și comuniunea sufletelor în Hristos.

Numărul colacilor care se împart ține de fiecare regiune în parte, de tradițiile locale. Cu toate acestea, fiecare credincios se ghidează după anumite reguli prestabilite.

Colacul este întruchparea lui Iisus, astfel că se așază în mijlocul mesei împreună cu farfuria de colivă, înconjurat de lumânări. Pe lângă acesta, se mai fac încă doi sau patru, pentru sufletele celor adormiți, și se împart după slujbă, alături de pachetele pregătite.

Numărul pachetelor nu este unul stabilit, ci variază în funcție de numărul persoanelor din biserică sau de posibilitățile financiare ale familiei. Cu toate acestea, în unele zone ale țării se respectă numărul 12, simbolizând numărul Apostolilor, sau un număr impar de 7 sau 9. În alte zone, se pregătesc pachete în multiplu de 3.