Anunțul MOMENTULUI❗️De la 1 ianuarie 2027, plata CASS pentru pensii va…

Comisia Europeană cere Guvernului să acopere costurile suplimentare ale noii legi a salarizării. Ce se întâmplă cu plata CASS și cum ar putea fi afectați pensionarii din 2027?

Comisia Europeană solicită Guvernului României să ia măsuri care să acopere impactul bugetar suplimentar al noii legi a salarizării, după ce estimarea costurilor a crescut de la aproximativ 8 miliarde de lei la aproape 12 miliarde de lei. Printre variantele menționate într-o corespondență tehnică se află și extinderea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) asupra pensiilor.

Noua lege a salarizării pune presiune suplimentară pe bugetul României, în condițiile în care impactul financiar estimat a ajuns la aproximativ 12 miliarde de lei, față de scenariul prudent de circa 8 miliarde de lei discutat inițial.

Astfel, potrivit capital.ro, există o diferență de aproximativ 4 miliarde de lei pe care Guvernul trebuie să o acopere prin măsuri compensatorii. Comisia Europeană recomandă ca aceste măsuri să fie adoptate în același timp cu legea salarizării sau, de preferat, înainte de intrarea acesteia în vigoare.

CASS pentru pensii este una dintre variantele analizate
Printre măsurile prezentate de Comisia Europeană într-o corespondență tehnică cu autoritățile române se află și „extinderea contribuției CASS asupra pensiilor”.

În prezent, pensionarii cu venituri din pensii care depășesc 3.000 de lei plătesc CASS pentru partea care depășește acest prag. Aceasta măsură fiind prevăzută să fie aplicată până la data de 31 decembrie 2027.
Totuși, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a precizat că decizia privind eventuală prelungire nu este luată de Comisia Europeană, ci va aparține strict autorităților române.

Întrebat, luni seară, la B1 TV, dacă Guvernul ia în calcul extinderea perioadei în care pensionarii cu pensii de peste 3.000 de lei plătesc contribuția de sănătate, Dragoș Pîslaru a explicat:
„Ce vă pot spune este că în acest an deficitul la Casa de Asigurări de Sănătate a scăzut simţitor ca urmare a acestor măsuri, că în lipsa acestora am fi avut un deficit semnificativ, din înţelegerea mea, de circa 4 miliarde de lei, ăsta este, de fapt, efectul măsurilor despre care vorbim acuma şi cu siguranţă va fi analiza Ministerului de Finanţe dacă şi cum ar trebui să prelungească ceva. Dar în niciun caz nu ne spune Bruxelles-ul ce trebuie să facem noi cu bugetul Casei de Asigurări de Sănătate”, a răspuns Dragoş Pîslaru.

Ministrul interimar al Muncii a subliniat că orice guvern care va veni la Palatul Victoria va trebui să analizeze sustenabilitatea bugetului destinat asigurărilor de sănătate.

Diferențe între calculele financiare și proiectul legii salarizării
Pe lângă problema identificării celor aproximativ 4 miliarde de lei necesare pentru acoperirea impactului suplimentar, specialiștii europeni au semnalat și o diferență între calculele financiare și prevederile efective ale proiectului de lege.

Discrepanța vizează salariile din domeniul sănătății, iar diferența dintre fișierul utilizat pentru estimarea impactului și textul proiectului este evaluată la aproximativ un miliard de lei.

În acest context, autoritățile trebuie să stabilească exact care va fi impactul financiar al noii legi înainte ca majorările salariale să fie aplicate.
Dragoș Pîslaru a explicat că valoarea de referință prevăzută în ultima variantă a legii salarizării a fost redusă la solicitarea Ministerului Finanțelor.

Potrivit variantei prezentate de ministru, aplicarea ar urma să înceapă de la o valoare de referință de 4.000 de lei, urmând ca aceasta să ajungă la 4.100 de lei la rectificarea bugetară, mai ales că nivelul de 4.100 de lei fusese luat în calcul inițial.

Ministrul interimar al Muncii susține că impactul estimat ar trebui menținut puțin sub nivelul de 12 miliarde de lei, tocmai pentru a exista o rezervă bugetară.

Guvernul nevoit să găsească surse pentru costurile suplimentare
Presiunea asupra autorităților vine și din perspectiva evaluărilor făcute de agențiile de rating și a investitorilor care urmăresc evoluția finanțelor publice ale României. Comisia Europeană solicită, astfel, ca măsurile prin care vor fi compensate costurile suplimentare să fie stabilite cel târziu odată cu adoptarea noii legi a salarizării. În paralel, experții europeni au cerut Guvernului și un calendar clar pentru plata arieratelor datorate magistraților.

Dragoș Pîslaru a respins însă informațiile potrivit cărora noua formulă a salarizării ar urma să ducă la diminuarea unor venituri, afirmând că au fost realizate calcule pentru diferite situații și că proiectul conține un mecanism destinat protejării veniturilor.
În ceea ce privește CASS pentru pensii, ministrul a precizat că Ministerul Finanțelor va trebui să analizeze dacă și în ce condiții o astfel de măsură ar putea fi prelungită, în condițiile în care aplicarea actuală este prevăzută până la 31 decembrie 2027.